Autor: Arhire Leria Elena

Cu toții cunoaștem expresia „a fi precum o carte deschisă”, însă v-ați gândit vreodată cum ar fi să fiți, la propriu, o carte deschisă pentru cei ce vor să vă cunoască povestea? Ei bine, se poate, iar de acest lucru se ocupă cei de la Human Library Organization.

Ce este Human Library Organization și cum a început

Human Library Organzation, în traducere Biblioteca Vie, este o organizație non-profit care are ca principal obiectiv promovarea toleranței și a incluziunii în societate, precum și combaterea prejudecăților și a discriminării. Povestea sa a început în urmă cu 22 de ani, în primăvara anului 2000, când jurnalistul și activistul danez Ronni Abergel, împreună cu fratele său Dany, și alți doi colegi de-ai lor au organizat un eveniment în colaborare cu Organizația non-Guvernamentală Stop Volden sau Stop Violenței în cadrul festivalului de muzică Roskilde din Copenhaga. Evenimentul a fost creat  inițial cu scopul de a reduce violența în rândul tinerilor din Danemarca, Ronni implicându-se în proiecte pentru această cauză după ce, în adolescență, un bun prieten de-al său a fost supus unei astfel de violențe și a avut de suferit. Se poate spune că evenimentul a fost un real succes, întrucât în cele patru zile în care s-a desfășurat au participat mai bine de o mie de persoane care au luat parte la 32 de ore de conversație.

În timp, Ronni și-a dat seama că acest proiect are potențial și că poate face mai mult de atât, așa că a continuat evenimentele, a călătorit în mai multe țări pentru a ajuta la organizarea acestora la nivel local și a creat chiar și un ghid pentru noii organizatori, împreună cu Connsiliul Nordic de Miniștri și Consiliul Europei. De asemenea, el a creat The Human Library Organization, care funcționează sub deviza „Nu judeca o carte după copertă” și a cărei misiune este să conecteze oameni care în mod  normal nu s-ar întâlni, pentru a discuta despre subiecte dificile despre care toți am fost curioși într-un moment sau altul. Chiar Ronni declara pentru revista Forbes, în iulie 2020, că Biblioteca Vie a început să fie un spațiu „unde poți intra să <<împrumuți>> un om și să vorbești cu el despre un subiect foarte delicat” și, de asemenea, că „în mod ideal, ar vrea ca oamenii să discute despre probleme despre care, în mod normal, nu ar vorbi, sau despre care nu le place să vorbească, dar despre care este nevoie să se vorbească.”

Cine sunt cărțile și poveștile lor și cum funcționează Biblioteca Vie

Cărțile sunt voluntari care fac parte din diverse categorii sociale adesea neînțelese, marginalizate și chiar stigmatizate, care vor să își împărtășească experiențele cu oameni care sunt dispuși să le cunoască și să le înțeleagă, scopul lor fiind reducerea prejudecăților prezente în societate. Precum cărțile obișnuite, oamenii cărți din cadrul acestei biblioteci au și ei propriile titluri, cum ar fi: Persoană cu ADHD, Persoană cu autism, Alcoolic, Activist negru, Supraviețuitor al traficului de carne vie, Musulman, Bipolar, Depresie Cronică, Refugiat, Persoană adoptată, etc. Acestea au obiectivul de a ajuta cititorii să vadă în ce categorie se încadrează persoana pe care ar vrea să o „împrumute”.

Procesul de selecție pentru cei care vor să devină cărți în cadrul bibliotecii cuprinde mai mulți pași. În primul rând, persoanele interesate completează un formular online în care scriu de ce vor să fie „citite” și ce experiențe pot împărtăși cu cititorii. Apoi urmează un interviu cu cei de la Organizație. Următorul pas este participarea la o sesiune de training pentru cărțile noi, unde noii voluntari învață ce trebuie să facă și cum se desfășoară o bibliotecă vie. În final, cei de la organizație „evaluează potențialul de publicare al noilor cărți” și apoi încep să invite voluntarii la evenimente. Însă Ronni Abergel a povestit că a „recrutat” cărți chiar și pe stradă sau la supermarketuri, folosind replica „Bună, aș vrea să te public!”.

Lectura se desfășoară, în mare parte, ca într-o bibliotecă obișnuită. Întâi, cititorilor le este prezentat un catalog cu cărțile disponibile, din care să își aleagă una, iar odată aleasă o pot citi fie individual, fie în grupuri de cinci sau șase persoane. Timpul alocat pentru lectură este de jumătate de oră, însă poate fi prelungit dacă acest lucru este necesar. Cititorii pot adresa orice întrebare le trece prin minte legat de experiența cărții umane respective, dar dacă o întrebare este considerată mult prea personală sau îi provoacă suferință, aceasta din urmă are dreptul să răspundă cu: „Îmi pare rău, această pagină nu a fost încă publicată!” Desigur, Ronni Abergel spune mai în glumă, mai în serios, că și aici există reguli stricte, ca în oricare altă bibliotecă. Cititorii trebuie să returneze „Cartea Umană” la timp, să nu scrie pe ea, să nu o păteze, să nu îi rupă paginile și să nu o ia cu ei acasă. În funcție de numărul de oameni care le citesc, unele cărți umane pot să ajungă bestseller-uri, în această categorie încadrându-se o persoană cu autism, o persoană obeză, un bărbat orb și surd, un altul cu multe tatuaje și implanturi și o refugiată.

Biblioteca vie în prezent și în România

În momentul de față, Biblioteca Vie sau „Menneskebiblioteket” în original este o marcă înregistrată și activează în 85 de țări de pe șase continente. De asemenea, pe lângă organizarea obișnuitelor evenimente, pentru a-și atinge principalele obiective, cei din organizație sunt implicați și în educație, de la liceu la învățământ superior, și ajută atât la formarea medicală, cât și la angajamentul civic, funcționând ca platformă de învățare. Spre exemplu, studenții de la Universitatea de Medicină Thomas Jefferson din Statele Unite ale Americii sunt și ei cititori ai Bibliotecii Vii, iar peste 300 de studenți mediciniști de la Universitatea din Glasgow, Scoția, vor deveni și ei cititori, conform unui articol publicat pe site-ul organizației în februarie. La nivelul societății civile, în Danemarca, aceasta este utilizată pentru a ajuta la educarea noilor asistenți sociali de la Institutul de Asistență Socială din Copenhaga.

Mai mult, organizația oferă asistență și companiilor, instituțiilor, dar și altor organizații, care doresc să aibă un mediu de lucru divers și incluziv și care vor să dezvolte relații mai bune cu clienții și partenerii lor. Astfel, ei organizează conferințe de o zi în cadrul acestora, sau sesiuni de training despre diversitate și incluziune pentru angajați, prin intermediul cărților umane, în funcție de nevoile fiecărei firme, instituții sau organizații în parte, cititorii fiind chiar angajații. De-a lungul timpului, acestui proiect s-au alăturat companii de renume, cum ar fi: eBay, Google sau Microsoft. De la începutul pandemiei de COVID-19, Biblioteca Vie a continuat să se desfășoare în spațiul virtual.
Și în România a fost organizată o astfel de bibliotecă în anul 2017 la TEDxBucharest, unde a participat și Ronni Abergel. Printre cărțile prezente la acest eveniment s-au numărat un fost model de videochat, un gay creștin, o feministă, o persoană cu handicap și un student la arhitectură.
Așadar, Biblioteca vie reprezintă un exemplu inedit de diversitate, toleranță și incluziune, dar, mai ales, de inovație în educație.

Surse & Social Media

Site-ul Human Library Organization: https://humanlibrary.org/

Inoza, The Storyteller, The Human Library sau cum am împrumutatși am citit un om, noiembrie, 2017:https://www.inoza.ro/the-human-library/

Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/The_Human_Library

Kim Elsesser, The Human Library Is Tackling Diversity And Inclusion One Person At A Time, Forbes, iulie 2020 https://www.forbes.com/sites/kimelsesser/2020/07/13/the-human-library-is-tackling-diversity-and-inclusion-one-person-at-a-time/?sh=5f4248394fd0

MADELEINE MUZDAKIS, A “Human Library” Allows Users to Check Out “Books” to Reduce Prejudice, My Modern Met, septembrie 2021 https://mymodernmet.com/human-library-organization/